Un nou tronson din Autostrada A7 a fost deschis circulației luni, 31 august, de la ora 16:00. Este vorba despre cei 47,1 kilometri dintre Adjud și Bacău Sud, parte din Autostrada Moldovei, proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Odată cu deschiderea acestui segment, șoferii pot circula pe 241,62 kilometri din totalul de 319 kilometri ai A7 Ploiești - Pașcani. Practic, drumul București - Bacău devine mai rapid și mai simplu, iar timpul de parcurs ar putea ajunge la aproximativ două ore și jumătate, potrivit estimărilor din surse.
Momentul este important și pentru că vine chiar în ultima zi a termenului-limită pentru finalizarea jaloanelor și proiectelor din PNRR. Ce a fost construit până la 31 august poate fi decontat prin fonduri europene, în timp ce lucrările făcute după această dată ar urma să fie plătite din bugetul de stat. Problema este că nu toate tronsoanele din A7 au fost gata la timp. Pe lângă secțiunea din nordul Bacăului, care ar urma să fie deschisă în perioada următoare, alte două tronsoane spre Pașcani nu vor fi finalizate în termenul necesar pentru finanțarea prin PNRR.
Șeful CNAIR, Cristian Pistol, a transmis că urmează să fie deschisă și secțiunea până la Nodul Rutier Bacău Nord. Potrivit informațiilor din material, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a spus că acest lucru s-ar putea întâmpla în aproximativ două săptămâni.
A7 nu este singurul proiect unde România riscă să piardă bani europeni. Metroul din Cluj, pentru care erau alocate 300 de milioane de euro, a fost scos din PNRR în 2024. În zona spitalelor, premierul interimar Ilie Bolojan a spus că, din cele 19 spitale incluse după reașezarea PNRR din 2023, România ar urma să finalizeze opt, iar restul au fost mutate pe alte surse de finanțare.
O altă problemă este Legea salarizării. România nu a reușit să deblocheze jalonul legat de această reformă, de care depindeau 770 de milioane de euro din PNRR. Actul normativ trebuia adoptat până la 31 august, pentru ca banii să nu fie pierduți.
România mai are timp până la 30 septembrie să trimită ultima cerere de plată către Comisia Europeană, iar banii ar trebui virați până la finalul anului. După renegocieri, valoarea PNRR a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro, față de aproape 30 de miliarde inițial, iar gradul de absorbție este de aproximativ 64%. Printre proiectele finalizate prin PNRR se numără eliberarea gratuită a noii cărți de identitate, adoptarea salariului minim european, autobuze electrice noi în Galați, centrala fotovoltaică de la Răscăeți și MuTRA - Galeria Istorică din Florești.
Pentru România, însă, finalul PNRR vine cu un bilanț amestecat: proiecte inaugurate pe ultima sută de metri, altele mutate pe bugetul de stat și bani europeni care pot fi pierduți pentru reforme sau lucrări neterminate la timp.