Foto: JC Olivera/WireImage; Emma McIntyre/Getty Images
Sony Music a cerut eliminarea a peste 135.000 de piese false de pe platformele de streaming, după ce acestea au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a imita vocile unor artiști celebri. Printre numele vizate se numără Beyoncé, Queen și Harry Styles, iar compania avertizează că astfel de deepfake-uri nu sunt doar înșelătoare, ci pot produce și pierderi materiale pentru artiști.
Potrivit reprezentanților Sony, problema devine și mai gravă în perioadele în care artiștii își promovează muzica nouă. Dennis Kooker, președintele diviziei globale de afaceri digitale a companiei, a explicat că, în cele mai grave cazuri, aceste materiale generate de AI pot afecta o campanie de lansare sau chiar reputația unui artist. În plus, compania consideră că cele 135.000 de piese identificate până acum reprezintă doar o parte din conținutul de acest tip care circulă deja online.
Fenomenul face parte dintr-o problemă mai largă, cunoscută în industrie drept fraudă în streaming. Pe scurt, sunt încărcate piese false, uneori generate cu AI, care sunt apoi promovate artificial pentru a strânge ascultări și a produce bani din drepturi de autor.
Industria muzicală cere acum măsuri din partea platformelor de streaming. Victoria Oakley, șefa Federației Internaționale a Industriei Fonografice, spune că una dintre soluțiile cele mai directe ar fi introducerea unor sisteme care să identifice și să eticheteze clar muzica generată de AI. Ideea este simplă. Dacă publicul nu știe ce ascultă, iar platformele nu marchează clar conținutul fals, încrederea în tot ecosistemul începe să se erodeze.
Presiunea pe platformele de streaming vine și într-un moment în care muzica generată de AI crește tot mai repede. Unele servicii au început deja să testeze instrumente de detectare sau etichetare, însă abordarea nu este încă unitară, iar companiile din industrie spun că transparența nu ar trebui să fie opțională. Pentru artiști, miza nu este doar una de imagine, ci și una de control asupra propriei identități vocale și asupra felului în care muzica lor ajunge la public.
Discuția nu mai este doar despre „ce poate face AI în muzică”, ci despre cine răspunde atunci când tehnologia începe să copieze voci, să încurce lansări și să monetizeze ceva ce nu aparține, de fapt, nimănui altcuiva decât artistului original. Și da, în punctul ăsta, problema e deja mai mare decât un simplu experiment tech.