Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia
Ministerul Afacerilor Externe pregătește declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de după Revoluție. Este vorba despre documente din perioada 1990-1992, ani în care România încerca să-și găsească direcția după căderea regimului comunist.
Potrivit MAE, proiectul de Hotărâre de Guvern a fost pus în transparență publică joi, 30 aprilie 2026. Documentele vizate sunt informații clasificate ca „secret de serviciu”, elaborate de MAE între 1 ianuarie 1990 și 31 decembrie 1992.
În total, vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă. Potrivit ministrului de Externe, Oana Țoiu, aceasta este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989. Printre temele care apar în aceste dosare se numără alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS, reunificarea Germaniei și prăbușirea Uniunii Sovietice.
Oana Țoiu a transmis că românii au dreptul să cunoască istoria reală a tranziției și că lipsa de informații a lăsat loc, de-a lungul timpului, pentru neîncredere și teorii ale conspirației. Ministrul a mai spus că documentele despre repoziționarea politicii externe a României după 1989 trebuie să aparțină cercetătorilor și societății, nu sertarelor de arhivă. Printre titlurile de dosare menționate se află „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”. Acestea ar putea oferi mai mult context despre felul în care România a navigat începutul anilor ’90, într-un moment în care Europa se schimba radical.
Dacă procedura merge mai departe, documentele ar urma să devină accesibile, iar istoricii, jurnaliștii și publicul larg vor putea vedea mai clar ce se afla, de fapt, în spatele unor decizii și evenimente care au marcat România post-1989.
Potrivit MAE, proiectul de Hotărâre de Guvern a fost pus în transparență publică joi, 30 aprilie 2026. Documentele vizate sunt informații clasificate ca „secret de serviciu”, elaborate de MAE între 1 ianuarie 1990 și 31 decembrie 1992.
În total, vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă. Potrivit ministrului de Externe, Oana Țoiu, aceasta este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989. Printre temele care apar în aceste dosare se numără alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS, reunificarea Germaniei și prăbușirea Uniunii Sovietice.
Oana Țoiu a transmis că românii au dreptul să cunoască istoria reală a tranziției și că lipsa de informații a lăsat loc, de-a lungul timpului, pentru neîncredere și teorii ale conspirației. Ministrul a mai spus că documentele despre repoziționarea politicii externe a României după 1989 trebuie să aparțină cercetătorilor și societății, nu sertarelor de arhivă. Printre titlurile de dosare menționate se află „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”. Acestea ar putea oferi mai mult context despre felul în care România a navigat începutul anilor ’90, într-un moment în care Europa se schimba radical.
Dacă procedura merge mai departe, documentele ar urma să devină accesibile, iar istoricii, jurnaliștii și publicul larg vor putea vedea mai clar ce se afla, de fapt, în spatele unor decizii și evenimente care au marcat România post-1989.
Surse: Digi 24 / G4Media / Libertatea