Foto: istockphoto.com
Prețurile pentru bunuri și servicii au fost în martie 2026 cu 9,9% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de INS. Este a opta lună consecutivă în care rata anuală a inflației rămâne peste pragul de 9%, iar nivelul actual o apropie din nou de două cifre.
Cele mai mari presiuni vin din trei direcții clare: energia electrică, carburanții și o serie de alimente de bază. Punctul de inflexiune a fost vara lui 2025, când liberalizarea prețurilor la energie și majorarea TVA au împins rapid inflația în sus. În martie, energia electrică era cu aproape 60% mai scumpă decât cu un an înainte, iar carburanții aveau creșteri de aproape 13%, pe fondul tensiunilor de pe piața petrolului.
La alimente, scumpirile continuă să se simtă puternic. Datele INS arată creșteri mari la cacao și cafea, cu aproape 24%, la ouă, cu 14,6%, la fructe proaspete, cu 14,2%, dar și la produse din categoria dulciuri, zahăr și miere, care au crescut cu peste 11%. În același timp, există și câteva produse care s-au ieftinit față de martie 2025, printre ele cartofii, făina, mălaiul și fasolea.
În primul trimestru din 2026, comparat cu aceeași perioadă a anului trecut, inflația medie a fost de 9,6%, iar în interiorul acestei categorii unele dintre cele mai mari scumpiri au apărut la transportul cu trenul CFR, cu 24,4%, și la chirii, cu 8,2%.
Există și un indicator care arată cum s-ar simți inflația fără anumite prețuri ținute sub control de stat. În martie, prețurile au crescut cu 0,8% față de februarie, dar rata care elimină din calcul produse cu prețuri reglementate, precum medicamentele, gazele sau transportul CFR, a fost ceva mai mare și a atins 1%. Asta sugerează că plafonările și compensările mai atenuează o parte din șoc, dar nu îl opresc complet.
Un alt lucru care apasă este diferența dintre prețuri și venituri. Salariul mediu net de la începutul lui 2026 a crescut cu doar 3,6% față de începutul lui 2025. Chiar dacă salariile au mai urcat pe hârtie, puterea reală de cumpărare a continuat să scadă.
Cele mai mari presiuni vin din trei direcții clare: energia electrică, carburanții și o serie de alimente de bază. Punctul de inflexiune a fost vara lui 2025, când liberalizarea prețurilor la energie și majorarea TVA au împins rapid inflația în sus. În martie, energia electrică era cu aproape 60% mai scumpă decât cu un an înainte, iar carburanții aveau creșteri de aproape 13%, pe fondul tensiunilor de pe piața petrolului.
La alimente, scumpirile continuă să se simtă puternic. Datele INS arată creșteri mari la cacao și cafea, cu aproape 24%, la ouă, cu 14,6%, la fructe proaspete, cu 14,2%, dar și la produse din categoria dulciuri, zahăr și miere, care au crescut cu peste 11%. În același timp, există și câteva produse care s-au ieftinit față de martie 2025, printre ele cartofii, făina, mălaiul și fasolea.
În primul trimestru din 2026, comparat cu aceeași perioadă a anului trecut, inflația medie a fost de 9,6%, iar în interiorul acestei categorii unele dintre cele mai mari scumpiri au apărut la transportul cu trenul CFR, cu 24,4%, și la chirii, cu 8,2%.
Există și un indicator care arată cum s-ar simți inflația fără anumite prețuri ținute sub control de stat. În martie, prețurile au crescut cu 0,8% față de februarie, dar rata care elimină din calcul produse cu prețuri reglementate, precum medicamentele, gazele sau transportul CFR, a fost ceva mai mare și a atins 1%. Asta sugerează că plafonările și compensările mai atenuează o parte din șoc, dar nu îl opresc complet.
Un alt lucru care apasă este diferența dintre prețuri și venituri. Salariul mediu net de la începutul lui 2026 a crescut cu doar 3,6% față de începutul lui 2025. Chiar dacă salariile au mai urcat pe hârtie, puterea reală de cumpărare a continuat să scadă.
Surse: Gen, știri / Hot News / INS