Foto: Hepta
Abonamentele digitale au devenit noul „lasă că sunt doar 20 de lei”. Un serviciu de streaming aici, o aplicație de editare acolo, niște livrări rapide, un joc, poate și o aplicație de nutriție sau fitness. Separat, fiecare plată pare suportabilă. Împreună, însă, pot deveni o cheltuială serioasă.
Potrivit estimărilor, unii consumatori ajung să plătească, în medie, aproximativ 400 de lei pe lună doar pentru astfel de servicii. De multe ori, utilizatorii nici nu mai știu exact pentru ce plătesc, mai ales că retragerile se fac automat, în zile diferite ale lunii. Specialiștii în finanțe personale recomandă verificarea periodică a aplicației bancare, mai ales a plăților recurente din ultimele 30 de zile.
Partea mai complicată apare atunci când utilizatorii vor să renunțe la abonamente. În unele cazuri, procesul de dezabonare este făcut intenționat dificil, cu pași mulți, meniuri greu de găsit sau mesaje care încearcă să te convingă să rămâi. Genul de experiență în care să apeși „cancel” devine aproape un mini escape room digital. Cei care se simt păcăliți sau consideră că o companie le-a îngreunat nejustificat dezabonarea pot depune plângere la Protecția Consumatorului. În paralel, Comisia Europeană lucrează la un act normativ privind echitatea digitală, prin care ar putea fi reglementate mai clar aceste practici.
Printre propunerile discutate se află posibilitatea de dezabonare printr-un singur click, dar și obligația companiilor de a trimite notificări clare cu câteva zile înainte de reînnoirea automată a abonamentelor. Până atunci, cel mai simplu reality check rămâne în aplicația băncii. Pentru că, uneori, nu abonamentul de 19 lei e problema, ci faptul că ai zece astfel de abonamente pe care ai uitat că le mai plătești.
Potrivit estimărilor, unii consumatori ajung să plătească, în medie, aproximativ 400 de lei pe lună doar pentru astfel de servicii. De multe ori, utilizatorii nici nu mai știu exact pentru ce plătesc, mai ales că retragerile se fac automat, în zile diferite ale lunii. Specialiștii în finanțe personale recomandă verificarea periodică a aplicației bancare, mai ales a plăților recurente din ultimele 30 de zile.
Partea mai complicată apare atunci când utilizatorii vor să renunțe la abonamente. În unele cazuri, procesul de dezabonare este făcut intenționat dificil, cu pași mulți, meniuri greu de găsit sau mesaje care încearcă să te convingă să rămâi. Genul de experiență în care să apeși „cancel” devine aproape un mini escape room digital. Cei care se simt păcăliți sau consideră că o companie le-a îngreunat nejustificat dezabonarea pot depune plângere la Protecția Consumatorului. În paralel, Comisia Europeană lucrează la un act normativ privind echitatea digitală, prin care ar putea fi reglementate mai clar aceste practici.
Printre propunerile discutate se află posibilitatea de dezabonare printr-un singur click, dar și obligația companiilor de a trimite notificări clare cu câteva zile înainte de reînnoirea automată a abonamentelor. Până atunci, cel mai simplu reality check rămâne în aplicația băncii. Pentru că, uneori, nu abonamentul de 19 lei e problema, ci faptul că ai zece astfel de abonamente pe care ai uitat că le mai plătești.
Surse: PRO TV