Consiliul Superior al Magistraturii spune că inteligența artificială nu ar trebui folosită de judecători pentru motivarea hotărârilor. Precizarea vine după cazul unei judecătoare de la Tribunalul București, bănuită că ar fi folosit un instrument AI în redactarea unei decizii de condamnare. Suspiciunile au apărut după ce mai multe cuvinte din motivare au fost cenzurate automat, deși nu aveau sens obscen.
CSM arată că, în prezent, România nu are un cadru legal specific pentru folosirea inteligenței artificiale în sistemul judiciar. Forul spune că nu există implementări oficiale la scară largă ale unor sisteme AI pentru susținerea actului de justiție propriu-zis și subliniază că motivarea hotărârilor trebuie să rămână responsabilitatea judecătorului. CSM invocă și Regulamentul european privind inteligența artificială, care tratează sistemele AI folosite în justiție ca zone cu risc ridicat, tocmai pentru că pot afecta drepturi fundamentale, procesul echitabil și independența sistemului judiciar.
Există însă o diferență importantă între folosirea AI pentru motivarea sentințelor și folosirea unor instrumente tehnice pentru sarcini administrative. CSM spune că a implementat aplicația TEXT, folosită pentru conversia documentelor scanate în text și pentru adăugarea diacriticelor în documente. Aplicația folosește algoritmi AI, dar nu redactează raționamentul juridic și nu decide soluții în dosare.
Justiția încearcă să facă loc tehnologiei, dar trasează o limită clară. AI-ul poate ajuta la organizare sau prelucrare de text, dar nu ar trebui să scrie motivarea unei sentințe.