Primăria Municipiului București a început demolarea construcțiilor fără autorizație din Parcul Cișmigiu, iar intervenția a aprins imediat un conflict public în jurul unuia dintre cele mai cunoscute locuri din parc, "Zona Liberă”, spațiul din jurul terasei "La Ciupercă”.
Potrivit informațiilor transmise de Primărie, primele lucrări au început vineri și au vizat mai multe amenajări considerate ilegale, printre care magazii, terase extinse, platforme improvizate și alte construcții ridicate fără acte. Șase astfel de structuri au fost deja desființate, în special în zona Fanfarei și în apropierea locului unde erau ținuți păunii, iar acțiunea urmează să continue și în alte puncte din parc.
Autoritățile spun că, de-a lungul anilor, unele spații s-au extins fără autorizație, în ciuda avertismentelor și amenzilor. În aceeași linie, instituția a anunțat că va continua intervențiile și în zone precum Biblioteca și Debarcaderul.
Doar că situația nu e privită la fel de toată lumea.
Demolările au generat reacții puternice din partea comunității din jurul "Zonei Libere” din Cișmigiu, unde funcționează și cunoscutul spațiu "La Ciupercă”. Pentru mulți bucureșteni, locul nu înseamnă doar o terasă, ci un punct de întâlnire, un spațiu de stat afară, de socializare și de respiro într-un oraș în care astfel de locuri devin tot mai rare.
O petiție lansată pentru protejarea zonei a strâns peste 2.000 de semnături. Cei care o susțin cer Primăriei să permită în continuare amplasarea de mese și scaune mobile și să trateze locul ca pe un spațiu comunitar, nu doar ca pe o problemă administrativă.
Reprezentanții spațiului spun că ceea ce se întâmplă acum nu e un episod izolat, ci doar încă o etapă dintr-un conflict mai vechi. Ei susțin că, înaintea demolărilor, au fost eliminate băncile din zonă, apoi au fost interzise mesele, iar unele măsuri ar fi fost luate în timp ce existau procese în desfășurare.
Dincolo de disputa actuală, locul are și o istorie aparte. Construcția de la „La Ciupercă” datează de la începutul anilor 1900 și făcea parte din planul inițial al Grădinii Cișmigiu, fiind folosită inițial ca adăpost pentru porumbei și păsări rare. În anii ’90 a căpătat funcțiune comercială, iar în timp a devenit unul dintre punctele recognoscibile ale parcului.
Rămâne de văzut dacă „Zona Liberă” va putea fi salvată sau dacă va intra definitiv pe lista locurilor dispărute din București. Până atunci, cazul din Cișmigiu arată cât de repede o intervenție administrativă poate deveni un subiect sensibil pentru o comunitate întreagă.