Foto: Mediafax
Demiterea Guvernului Bolojan vine într-un moment sensibil pentru economie, iar efectele pot trece rapid din zona politică în viața de zi cu zi. Cursul valutar, dobânzile, carburanții și prețurile pot fi influențate de instabilitatea politică, mai ales atunci când piețele simt risc și reacționează imediat.
Euro a trecut de pragul de 5,20 lei, iar carburanții s-au scumpit din nou. Potrivit Observator News, acestea sunt doar primele semnale ale unei perioade în care incertitudinea politică poate pune presiune pe leu, dobânzi și costurile de zi cu zi.
Analistul economic Adrian Mitroi spune că „piețele nu votează, dar taxează”, explicând că piețele financiare, cele ale dobânzilor și cele valutare reacționează dur atunci când percep risc. În spatele acestor reacții se află investitori care caută randamente, iar România ajunge să plătească prin dobânzi mai mari.
Una dintre principalele vulnerabilități rămâne cursul valutar. Analistul estimează că deprecierea leului ar putea depăși ritmul obișnuit de aproximativ 3% pe an și s-ar putea apropia de 5%, chiar dacă BNR rămâne atentă la evoluția monedei naționale.
Mai complicată este zona dobânzilor. Dacă investitorii cer randamente mai mari pentru a finanța statul român, costurile se pot transmite mai departe în economie. Asta poate însemna presiune pe credite, pe bugetul statului și, indirect, pe buzunarul oamenilor. Inflația rămâne și ea o problemă. România importă mult, iar o parte importantă din creșterile de preț vine din exterior, inclusiv din zona petrolului și gazului. Când leul slăbește, produsele aduse din import devin mai scumpe, iar efectul poate ajunge, în timp, la raft.
Criza politică nu se oprește la negocierile dintre partide. Dacă instabilitatea continuă, economia poate intra într-un episod de presiune mai mare, iar românii riscă să simtă nota de plată în lucrurile de zi cu zi: combustibil, rate, prețuri și servicii calculate în euro.
Euro a trecut de pragul de 5,20 lei, iar carburanții s-au scumpit din nou. Potrivit Observator News, acestea sunt doar primele semnale ale unei perioade în care incertitudinea politică poate pune presiune pe leu, dobânzi și costurile de zi cu zi.
Analistul economic Adrian Mitroi spune că „piețele nu votează, dar taxează”, explicând că piețele financiare, cele ale dobânzilor și cele valutare reacționează dur atunci când percep risc. În spatele acestor reacții se află investitori care caută randamente, iar România ajunge să plătească prin dobânzi mai mari.
Una dintre principalele vulnerabilități rămâne cursul valutar. Analistul estimează că deprecierea leului ar putea depăși ritmul obișnuit de aproximativ 3% pe an și s-ar putea apropia de 5%, chiar dacă BNR rămâne atentă la evoluția monedei naționale.
Mai complicată este zona dobânzilor. Dacă investitorii cer randamente mai mari pentru a finanța statul român, costurile se pot transmite mai departe în economie. Asta poate însemna presiune pe credite, pe bugetul statului și, indirect, pe buzunarul oamenilor. Inflația rămâne și ea o problemă. România importă mult, iar o parte importantă din creșterile de preț vine din exterior, inclusiv din zona petrolului și gazului. Când leul slăbește, produsele aduse din import devin mai scumpe, iar efectul poate ajunge, în timp, la raft.
Criza politică nu se oprește la negocierile dintre partide. Dacă instabilitatea continuă, economia poate intra într-un episod de presiune mai mare, iar românii riscă să simtă nota de plată în lucrurile de zi cu zi: combustibil, rate, prețuri și servicii calculate în euro.
Surse: Observator News