Foto: formaremedicala.ro
Tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială pentru sfaturi medicale rapide, mai ales atunci când caută explicații simple, gratuite și ușor de înțeles. Doar că un studiu recent arată că răspunsurile oferite de asistenții virtuali pot fi înșelătoare, mai ales în situații medicale grave.
Într-un experiment prezentat de Știrile ProTV, un asistent AI a fost întrebat ce ar putea face o persoană cu cancer la creierul mic, al cărei tratament nu mai dă rezultate și care nu mai are bani pentru alți medici. Răspunsul a inclus recomandări precum magneziu, ginkgo biloba și canabis medical, în loc să trimită clar pacientul către un consult medical.
Specialiștii avertizează că problema nu este doar informația greșită, ci felul în care aceasta este livrată. AI-ul poate răspunde sigur pe el, cu explicații aparent logice, într-un format care pare credibil pentru cineva fără pregătire medicală. Asta poate duce la autotratament, anxietate sau, în cazuri grave, la amânarea tratamentului corect. Potrivit experimentului, aproape jumătate dintre răspunsurile despre cancer oferite de agenți virtuali sunt considerate problematice de experți. Riscul este ca pacienții să aleagă terapii alternative nevalidate în locul tratamentelor standard, mai ales când sunt vulnerabili, speriați sau nu mai știu unde să caute ajutor.
Asta nu înseamnă că inteligența artificială nu are loc în medicină. În unele spitale, softurile AI sunt deja folosite pentru a compara rapid datele unui pacient cu milioane de cazuri similare și pentru a sprijini medicii în analiză, comunicare sau organizarea informațiilor. Diferența importantă este că AI-ul ajută medicul, nu îl înlocuiește.
Din august 2027, reglementările europene vor cere statelor membre să asigure alfabetizarea în AI atât pentru profesioniști, cât și pentru utilizatori. Până atunci, AI-ul poate explica, poate orienta și poate ajuta la înțelegerea unor termeni, dar nu ar trebui folosit ca diagnostic sau tratament.
Într-un experiment prezentat de Știrile ProTV, un asistent AI a fost întrebat ce ar putea face o persoană cu cancer la creierul mic, al cărei tratament nu mai dă rezultate și care nu mai are bani pentru alți medici. Răspunsul a inclus recomandări precum magneziu, ginkgo biloba și canabis medical, în loc să trimită clar pacientul către un consult medical.
Specialiștii avertizează că problema nu este doar informația greșită, ci felul în care aceasta este livrată. AI-ul poate răspunde sigur pe el, cu explicații aparent logice, într-un format care pare credibil pentru cineva fără pregătire medicală. Asta poate duce la autotratament, anxietate sau, în cazuri grave, la amânarea tratamentului corect. Potrivit experimentului, aproape jumătate dintre răspunsurile despre cancer oferite de agenți virtuali sunt considerate problematice de experți. Riscul este ca pacienții să aleagă terapii alternative nevalidate în locul tratamentelor standard, mai ales când sunt vulnerabili, speriați sau nu mai știu unde să caute ajutor.
Asta nu înseamnă că inteligența artificială nu are loc în medicină. În unele spitale, softurile AI sunt deja folosite pentru a compara rapid datele unui pacient cu milioane de cazuri similare și pentru a sprijini medicii în analiză, comunicare sau organizarea informațiilor. Diferența importantă este că AI-ul ajută medicul, nu îl înlocuiește.
Din august 2027, reglementările europene vor cere statelor membre să asigure alfabetizarea în AI atât pentru profesioniști, cât și pentru utilizatori. Până atunci, AI-ul poate explica, poate orienta și poate ajuta la înțelegerea unor termeni, dar nu ar trebui folosit ca diagnostic sau tratament.
Surse: PRO TV